rachetă 2
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. raquette)
Etimologie: (fr. raquette)
1. paletă de tenis dintr-o rețea întinsă pe un cadru de lemn oval.
2. (p. ext.) cel care practică tenisul.
3. paletă ovală pe talpa încălțămintei pentru a nu se afunda în zăpadă.